LIMPEDE

Au si recunoscut:

Am votat pentru un viitor mai sigur, pentru copiii mei, pentru toţi copiii care trăiesc în acestă ţară. Marko Bela
 "Am votat pentru familia mea, pentru mine, pentru fetiţa mea care a împlinit ieri doi ani", Lavinia Sandru
...si exemple sunt garla.

Se stie ca votul e personal iar fiecare o face in nume propriu dar politicienii nostri au votat pentru batranii lor, copii lor, familiile lor, prietenii lor, etc.
Nimeni nu a zis ca a votat pentru el insusi cu toate ca aproape fiecare dintre cei intrebati exact asta au facut.
Dar poate gresesc eu si oamenii aia chiar au spus adevarul.
Pai cine sa beneficieze de avantajele votului introdus in urna de Sandru, Boc, Becali, Tariceanu, Udrea, etc. daca nu copiii lor, falimiile lor, batranii lor, prietenii lor?

Poza luata de pe ziare.com

Care n-ai votat ciocu' mic.
 Lasa-i pe ceilalti sa injure Guvernul, Parlamentul politicienii...
Lasa-i pe ei sa fie nemultumiti pentru ce au primit sau n-au primit iar tu multumeste-te cu ce ai pentru ca asta ti-ai dorit.
Cei ce nu voteaza nu au decat o replica spusa in diferite forme: un singur vot, al meu, oricum nu conteaza.
Asa e, nu conteaza daca zici tu dar al vecinului conteaza pentru tine.
Daca el voteaza pentru o viata mai buna si o obtine se va inghesui cu tine pe trotuarul sau strada asfaltata datorita votului sau, pe produsele si serviciile convenabile datorate lui, pe locurile din spitale, scoli sau parcuri, pentru care tu nu ai vrut sa pierzi zece minute din ziua ta de azi.
Maine o sa spui: Eu nu i-am votat pe astia.
Dar vei beneficia de toate avantajele si vei reclama toate neajunsurile.
E corect?
Ai vrea ca maine nivelul tau de trai sa inghete?
Daca nu conteaza votul tau de ce nu te intorci la viata ta din '89?
Opreste-ti apa calda si caldura, priveste 2 ore la tv pe zi dar opreste-ti curentul chiar in acel interval si mananca resturi de gaina, asta dupa ce stai in picioare trei ore cum stateai atunci.
Carui fapt crezi ca se datoreaza tot ce ai?
Pentru ca ai romanule.
Stiu ca te plangi dar ce ai tu acum nu suporta comparatie cu ce aveai atunci.
Asta pentru ca cineva a considerat mereu ca un singur vot al lui conteaza.

 Vine controloarea, una grasa, mica, imbracata ponosit, abordand familiar calatorii:
-Aici am controlat mamica? Tu parca nu erai adineauri.
 Ajunge la o femeie intre doua varste, imbracata ca la tara, cam saracacios dar curat.
-Biletul mamaie.
-Stai maica.
Se cauta cateva clipe si scoate biletul
-Bre asta e pana la Brasov si matale esti deja la Teius.
-Maica am cerut pana la Satu Mare .
-Ce Sat Mare bre? Ai platit pana la Brasov. La Adjud de dai jos. Scurt.
-Cum maica sa ma dau jos in gara noaptea? Ma duc la spital la Satu mare.
Nu intelegi ca asa am cerut bilet. Fata aia poate n-a auzit bine da' ce vina am eu maica? Sunt femeie batrana.
-Batrana, nebatrana eu nu vreau sa am belele cu matale. Ai bani sa platesti bilet in continuare? Altfel trebuie sa te si amendez si te dau si jos. N-am facut eu legea mamaie.
-Cat e maica?
 Grasuta zice o suma, in jur de vreun milion vechi.
-Maica, pacatele mele de unde sa am eu atatia bani? si incepe sa planga.

 Lumea din jur incepe sa murmure, sa protesteze.
-Lasati-o doamna ce e femeie serioasa. Daca erau niste golani sa te vad cum ii dadeai jos la prima.
-Cum s-o las? Pe mine cine ma lasa? Eu nu vreau sa fiu data afara si nici sa-i platesc din buzunar.
-Cat trebuie sa plateasca dom'le?
  Ceferista zice suma spusa mai devreme.
 Omul scoate doua sute de mii din buzunar si-i pune in mana batranei.
 Vine si altul, apoi doua femei si in curand tot vagonul.
 Batrana se uita mirata la banii aia ce se adunau in mana ei si la oamenii ce se perindau punandu-i cate o bancnota sau doua in mana.
-Ajunge doamna? striga o voce din capatul celalalt al vagonului.
-Ajunge acum sa se plimbe cu trenul toata saptamana, zice zambind ceferista.
 
Plateste batrana, atmosfera se destinde, controloarea se ia la bancuri cu cativa olteni cheflii si toata lumea e fericita.

****
-Doamna asta e bilet pana la Jibou si acum sunteti in Gherla. La urmatoarea oprire, la Cluj, coborati.
-Maica eu am cerut bilet pana la Bucuresti! aud o voce cunoscuta.
 Ma uit si cine crezi ca era?
 Batrana din zilele trecute ce mergea spre Satu Mare dar platise doar pana la Brasov.
 Nu e greu de ghicit urmarea.
 Parca dupa un scenariu toata povestea se incheie fericit. Ceilalti calatori sar sa ajute femeia amarata (spre rusinea mea de data asta nu am contribuit :) ), controlorul elibereaza  biletul pana la Bucuresti( oare era chiar pana la Bucuresti??) iar femeii ii si mai raman bani pentru inca vreo patru calatorii.  

Iata ca poporul roman nu si-a pierdut spiritul de solidaritate capatat pe vremea lui Ceasca.

Ne-a asigurat premierul ca vom fi feriti de criza dar nu a avut dreptate.
Eu nu cred prea mult din ce vad la televizor sau prin ziare insa ce vad cu ochii mei e clar ca nu poate fi minciuna.
Criza a venit si peste noi.
Oameni sunt disperati, nu mai au mancare, nu mai au plasme, nici computere, nici haine pe ei.
Se vede asta in hipermarketuri unde se calca practic in picioare sa apuce cateva carucioare pline cu alimente de fiecare, cate o plasma mai mare ca sa ajunga pentru toata familia iar in  mall-urilie noastre (care sunt mai multe decat pe pe la italieni) in disperarea lor de a nu ramane dezbracati peste iarna, romanii (in special romancele) se bat pe orice produs pe care scrie Gucci, D&G, LV si alte insemne numai de ei(ele) stiute.
Se vede nebunia creata de criza si pe strazile Bucurestiului unde mii de masini, cam cate doua de fiecare cetatean adult, merg cu 5 Km la ora parcurgand un bulevard in doua ore. Pe trotuare mai merg doar strainii ce ii privesc cu mila sau aroganta pe romanii amarati cum se chinuie sa faca doi pasi pe minut in BMV X6, Porsche, Lamborghini sau Bugati Veyron.
Ultima faza vazuta, care mi-a intarit ceritudinea ca aceasta criza face ravagii in Romania, este exodul bucurestenilor.
Ieri (vineri) DN1 era practic blocat.
Am mai vazut astfel de scene doar prin filme gen "Independence Day".
Oamenii astia traiesc o drama; fug in munti.
Toate locurile in care acum cativa ani erau doar niste ciobani si vreo doua cabane cum sunt Brasov Poiana, Sinaia, Predeal si altele din zona sunt pline de bucuresteni disperati fugind din calea crizei cu copii, neveste, amante si fara nici un fel de alte bunuri, retragandu-se unii in casele lor reci de vacanta( nu sunt racordati la RADET) altii in cabane, pensiuni sau hoteluri arhipline.
Nici banii nu mai conteaza in aceste momente disperate. Altfel ar prefera sa plateasca de cateva ori mai mult aici servicii mai proaste decat in orice loc luxos din lume?

Incep cu autocritica.
Sunt asa de grabit uneori incat imi ies adevarate perle cand scriu pe blog. In ultima vreme mi-am propus sa fiu mai atent cu acest lucru din respect pentru cei ce citesc pe aici.
Cand port o "discutie" pe messenger e deja dezastru insa neputand fi acuzat de siluire
intentionata a limbii romane am mai putine remuscari.
Explicatia e simpla: pe langa graba si lipsa de dexteritate dactilografica e si faptul ca
folosesc mai multe tastaturi diferite; vreo doua la computerele desktop si doua laptopuri de dimensiuni diferite deci reflexele mele sunt viciate de schimbarea deasa a locului in care creierul memoreaza asezarea unei taste anume.

In cartile aparute de curand intalnim foarte des greseli de tipar lucru ce era aproape inexistent in cele de acum douazeci de ani, sa zicem. In ziare nu mai vorbesc iar in editiile online e de-a dreptul dezastru. Cand se pune pe net o stire uneori graba alteori superficialitatea celor ce o scriu, permite scaparea unor cuvinte "ciudate" dar de cele mai multe ori ulterior se corecteaza greseala insa aceste greseli din presa nu sunt taxate de catre cititor pentru ca in nebunia asta, in foamea noastra de senzational, de cancan, de news, nici ca ne mai pasa forma in care e scrisa stirea ci mesajul in sine.

Spuneam de cartile vechi unde cu mare greutate gaseai aceste greseli si unde daca tot
existau era adaugata si o erata. Acum nu prea am mai intalnit erate in carti dar greseli
sunt cu gramada.
 Cand cartea e scrisa intr-un stil aparte, incalcand voit anumite reguli precum scrierea cu
litera mica la inceput de propozitie sau a substantivelor proprii, cum intalinim de exemplu
in cartea lui Andrei Ruse, Soni (excelenta!), nu ma deranjeaza. E un stil original adoptat
de autor intentionat si nu un fel de a trata nepasator cititorul.

Zilele trecute a fost targul de carte Gaudeamus si cu toate ca mi-am propus in fiecare zi
sa ajung nu am reusit sa-mi fac timp. Ca sa-mi treaca supararea am mers la Carturesti  sa-mi iau o carte si sa beau un ceai bun.
Am baut un ceai cu menta si mirodenii si mi-am cumparat "Ochiul" lui Nabokov.
Eu prefer felul clasic de a cumpara o carte si nu pot sa-mi cumpar de pe net decat in
anumite ocazii, de exemplu cand stiu cartea, am rasfoit-o.
Cineva din familie auzind ca mi-am luat Ochiul (Nu a fost tradusa in romana pana acum) m-a rugat sa i-o cumpar si lui daca am timp.
Astfel am apelat la un site de carti online (buybooks ) si tot cautand ce mai e pe acolo am
descoperit minunea de text de mai jos dupa care am parasit uregent intentia de a cumpara de la ei.
 Mi se pare cu mult mai grava o astfel de eroare in lant decat daca ar fi pe un blog sau pe site-ul oricarui ziar. Aici se vand carti iar "cuvantul" tiparit  fiind singurul produs oferit nu se cade sa-l pocesti. Daca tot se intampla de ce nu corectezi?

Iata de ce nu am cumparat de la ei:
 
Cu volumele acestei colectii, Humanitas propune cititorilor sa arunce o scurta trivire in viata si otera cate unui mare creator, sub lumina indrettata asutra lui de un alt mare creator. O lumina care, tusa asutra celui dintai, se rasfrange asutra celui de-al doilea. De aici si titlul colectiei: IN OGLINDA. Exista scriitori ale caror cariere sunt atat de diferite intre ele incat orice incercare de atrotiere a lor tare sortita dintru incetut esecului. Nina Berberova si Vladimir Nabokov alcatuiesc un asemenea cutlu: in vreme ce ultimul s-a destartit de limba lui materna si a cunoscut de timturiu un succes rasunator, cea dintai a ramas mereu fidela limbii ruse, iar otera ei a fost descoterita abia la batranete, inregistrand un succes mai degraba tostum. In rest insa, destinul le-a fost asemanator. S-au cunoscut in Occident, in mediile diastorei rusesti din care ambii faceau tarte, caci retrezentau acea arita a intelighentiei liberale silite sa fuga dinaintea cataclismului revolutiei care a trabusit in neant o intreaga lume. Au imtartasit nostalgia tentru intinderile stetei si tentru vremuri trecute cu netutinta de reinviat, si au tredat amandoi in universitati americane cursuri dedicate literaturii ruse, fiindca din tot ce fusese lumea cotilariei si a tineretii lor tastrasera in suflet doar fabulosul ei taram. De aceea, tutini sunt criticii in stare sa dezvaluie mai convingator decat Nina Berberova misterul nasterii Lolitei lui Nabokov din Mantaua lui Gogol.

Zilele trecute am vizitat niste magazine de mobila din Bucuresti.
Multe.
Era plin de clienti.
Presupun ca astia nu vizitau doar sa vada care e trendul ci chiar isi cautau mobila.
Ieri am fost la cateva hipermarketuri.
Plin frate.
Se calcau in picioare clientii.
E criza?
Asta inseamna criza de ce? De timp poate pentru ca oamenii astia aveau o singura problema: timpul.
Alergau de la un raft la altul si umpleau carucioarele de parca venea sfarsitul.
Iata ca nici nu venit Decembrie si deja a inceput febra cumparaturilor.
De orice fel.  
In ciuda crizei vom vedea  la magazinele mari obisnuitele cozi de la casa, cele de doua ore asteptare.

Cine crede cu adevarat ca romanul va fi rapus de adierea asta ce se numeste criza, el ce a trait in comunism atatia ani fara mancare, caldura, apa calda si benzina?
In materie de astfel de crize romanii sunt precum scorpionii in cazul bombei nucleare; supravietuitori.

"Am langa mine Abecedarul si trebuie sa invat litera asta. Daca tata aduna crengi, face focul mai la noapte. Ca s-a facut frig rau"
Restul tulburatoarei povesti in Romania Libera

Ea e un copil care totusi a putut lua legatura cu Mosul dintr-o intamplare fericita (nu stim daca si Mosul va lua in seama cererea ei ciudata) pentru a-i spune ce isi doreste dar oare cati ca ea nici macar nu au auzi de existenta Mosului si nici Mos Nicolae de a lor?
Or exista mai multi Mos Nicolae?
Probabil ca da.
Altfel nu-mi explic de ce darurile sunt asa de diferite pentru copii la fel de cuminti si la fel de copii.

Spuneam aici ca nu-mi pasa cum arata politicienii. Nici cum se numesc nu prea e important pentru mine. Daca ar avea numere de identificare poate ca ar fi si mai simplu. Numele e un alt amanunt, pe langa fizionomie, care ne distrage atentia aptitudinile lor esentiale pentru rolul de politician.
Iata nume interesante de politcieni ce-au mai fost, ce vor fi sau care doar incearca sa fie:

Radu Foamete, Vasile Labă, Vrabie Cătălin, Răţoi Neculai, Găină Mihăiţă, Corbu Iulian, Cucu Aurel, Mircea Cinteză, Turturică Ionuţ Vasile, Vulpoiu Dorel, Lupu Rodica, ElenaLupuşoru, Raoul Vasile, Ştiucă Alexandru, Valentin Calcan, Brotac Gheorghe, Mânzat Marius Dorel, Tauru Bebe, Sugaru Iulian, Bebe Coandă, Viorel Hrebenciuc, Şovăilă Vergica, Resmeriţă Doru, Vreme Valerian, Tărăşenie Dumitru, Carcalete Petru, Calapod Tudorel, Geantă Daniel Florian, Plăcintă Sorina, Brânză William,  Ciocan Gheorghe, Ciocănel Ştefan, Carabină Cătălin, Bolovan Durbăcea, Puşcă Mircea, Păcală Dan Nicolae, Sgârcitu Dan George, Victor Ponta, Gheorghe Bucălete, Titus Cârnaţiu, Candidatu Gabriel, Sultan Eugen, Petru Buboiu, Gabriel Gospodaru, Severus MilitaruL, Butuc Ovidiu Mugurel, Bostan Emil, Mărăcine Nicolae, Ghiveciu Marian, Mutu Gabriel, Ştirbu Gigel Sorinel, Surdu Victor, Raul Soreanu, Ionel Ciunt, Gigel Ştirbu, Nădrag Matei, Lefter Ioan Silviu, Căciulă Aurel, Marioara Cojoc, Pace Ştefan, Moş Simion, Iulian Urban, Radu Coclici, Mihai Bar, Narcis Chisăliţă, Ilie Mustăcilă, Culiţă Tărâţă, Irinel Stativă, Haiduc Ioan, Birjaru Cosmin ,Radu-Paul Vătavu, Constantin-Ciuciu Timoc ,Ionel-Comsin Gagiu, Silviu Prigoană

Selectie de
Marius Vulpe :)  , Antena3.ro

Am privit cu dezgust desfasurarea de forte jurnalistice, politice, ipocrite si necrofage din aceste zile in jurul nefericitilor de la Petrila si mi-am adus aminte de scrisoarea academicianului Fanus Neagu de acum doua luni adresata jurnalistilor:

"Draga Marius Tuca,În numele amicitiei ce ne leaga,te rog sa inserezi în Jurnalul National aceste rînduri adresate multor ziaristi sau reporteri din mass-media centrala, tineri sau mai putin tineri, dar toti de o seama cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît si al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu si Stefan Iordache, hartuiti, ca si mine, cu nerusinare tenace, de niste condeie butucanoase.Va e foame de moarte de ne cautati prin toate spitalele?Asteptati-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeti, puneti mîna pe o lama si ascutiti-o pe venele de la o mîna. Straniu e faptul ca majoritatea dintre voi vor muri fara sa se fi nascut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat "Fiecare moare singur".Macar pentru simpatia pe care o purtati scriitorilor straini - cei români de mult nu mai intra în discutie -, încordati-va sa gasiti o explicatie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane si lasati-ne pe noi în pace. Cred însa ca exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, daca va mai spun ca tot el a scris si romanul "Banii nu fac doi bani", aleluia!, voi, care stiti ca banii fac totul.Da, sînt bolnav - cancer de prostata cu diseminari -, ma tratez la  Spitalul Elias (ma opresc sa fac o plecaciune în fata medicilor, asistentelor, infirmierelor si tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) si nu doresc altceva decît sa ma lasati în pace cu nenorocul, suferinta, spaimele si sperantele mele. Eu stiu sa îndur, vîrsta m-a învatat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziti cînd ma îngropati a doua oara în decurs de sase luni. Va întreb: o faceti din pustiu sufletesc sau din cea mai elementara lipsa de constiinta profesionala? Apoi, ce bucurie va trezeste suferinta altora? Si, mai ales, pentru ce ne vreti dincolo de dincolo? Literatura nu cititi, prin urmare nici cartile mele, la film nu mergeti, la teatru nici atît. Îmi închipui cu toata sinceritatea ca nici de urît nu ne urîti. Atunci nu încape decît o singura explicatie: sînteti mînati cu biciul de patronii vostri sa  aduceti stiri ce sa sature asteptarile unui public, de voi însiva format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzationalism ieftin, erotism vulgar etc.As mai avea destule sa va spun, dar ma opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se întelege, ati fi vrut sa fie unul american, dar n-am ce face): "Urît mai traiti, domnilor!". Fanus Neagu

Lovitura grea data constructorilor de automobile nemtesti si licorii produse in Scotland, UK.
Presedintele Basescu stie sa vrajeasca populatia si sa dea exemple cu iz electoral.
Sa vedem cat il va tine asta.
Tot cat l-a tinut si povestea aia veche cu intalnirea de la Universitate din trei in trei luni?
E cam uituc presedintele.
Sau mizeaza pe memoria poporului care e si mai redusa decat a lui.
Oricum de la anul conform declaratiilor lui Tariceanu vom avea crestere economica de peste 10% asa ca presedintele poate reveni la Golf si whisky lasand Sandero si tuica de pruna pentru altii.
Ce-ar fi sa-i urmeze exemplul si Tariceanu.
Sau Gigi Becali
Sau intreg Guvernul si Parlamentul
Ar fi frumos ca toata clasa politica sa mearga cu Dacia.
Astfel nu i-am mai confunda cu parvenitii si interlopii cand ii vedem pe strada la volanul masinilor ce depasesc de zeci de ori veniturile lor oficiale.